Un ținut sălbatic

La vestul proprietății se află Pădurea Letea: 2825 de hectare de rezervație și una dintre cele mai bine păstrate biocenoze din România. Stejari seculari, frasini, ulmi și lămâi oferă un loc de refugiu pentru 5 specii de ciocănitoare, pentru căprioare și mistreți, vulturi codalb, acvile pitice sau acvile țipătoare mici. Aici există de asemenea pajiști uscate, cu peste 10 specii de orhidee, precum și neașteptate dune de nisip, abandonate de marea care a ajuns cândva până aici și înconjurate acum de sedimente de râu. Foarte interesante sunt și micile sate împrăștiate pe stepele de la sudul complexului Ultima Frontieră – oamenii care locuiesc aici aparțin diverselor grupuri etnice: români, ruși-lipoveni sau ucrainieni, cu particularități culturale și arhitecturale care fac fiecare comunitate unică. Dintre aceste sate se remarcă satul Letea, care este unul dintre cele mai frumoase, având case, garduri și porți viu colorate, bărci și năvoade tradiționale pentru pescuit și acoperișuri  de paie, realizate cu stuf din zonă.